În anul 1997 Sfântul Andrei a fost proclamat “Protectorul României”. Ziua Sfântului Andrei marchează începutul iernii și conform tradiției, este momentul în care forțele malefice și întunecate sunt dezlănțuite pe Pământ, reprezentate de vârcolaci și vampiri. Aceasta noapte (29-30 Noiembrie) este una puternic marcata de manifestări mistice supernaturale și sacre, care aduc efecte devastatoare asupra celor care nu respecta cu strictețe tradițiile și ritualurile populare, motive pentru care Noaptea Sfantului Andrei poate fi mai ușor de asociat cu legenda Halloweenului occidentală.

În cultura tradițională Românească, spiritele morților ies din morminte și încep să se lupte intre ele la granițe, răscruci de drum și alte locuri blestemate, folosind unelte furate din casele oamenilor. Această luptă durează până la dimineața când soarele purifica Pământul și toate spiritele rele se întorc de unde au venit. Aceste creaturi și apariții sunt rele pentru oameni deoarece afectează fertilitatea pământului, a culturilor agricole, aduc boli și mult ghinion. Pentru a lupta cu efectele acestor spirite neliniștite, sunt folosite diferite ritualuri, care folosesc sare, mac, cânepă, busuioc, tămâie și, desigur, mult usturoi.

Proprietățile miraculoase ale usturoiului sunt menționate în toate ritualurile și superstitile populare Romanești. În noaptea Sfanțului Andrei, usturoiul este folosit atât pentru protecția oamenilor și a caselor lor cât și pentru femeile nemăritate care doresc să își vadă viitorul soț:

“Păzirea usturoiului” este un ritual care se petrece noaptea, în care tinerii petrec, având în mijlocul mesei câțiva căței de usturoi înconjurat de tămâie și lumânări aprinse. Dimineața, când ies afară, se strâng în jurul usturoiului și îl împart intre ei. Acesta este mai apoi dus la o biserică, și păstrat sub o lumânare pentru a fi folosit mai tărziu în vrăji de dragoste și rituale de vindecare.

Pentru a afla viitorul, fetele nemăritate realizează un inel de aluat în mijlocul căruia se pune un cățel de usturoi. Acest aluat este apoi lașat la un loc cald timp de o săptămână. Dacă usturoiul încolțește atunci fata va avea noroc.

Fetele care vor să își vadă viitorul soț, prepară “Turtucă de Andrei”, făcută din apă, faină și sare în cantități egale, măsurate într-o coaja de nucă.Fetele care mâncau turtă își vedeau viitorul soț în vis. Deasemenea, pentru a afla despre căsătorie, sunt folosite de obicei vrăji care includ oglinzi, lumânări sau busuioc, puse sub pernă.

În aceasta zi sfânta, oamenii nu lucrează în casă, nu se matură și nu se coase, deoarece Ziua Sfanțului Andrei reprezintă începutul iernii și oamenii doresc să aibă noroc în anul care urmează. Ca să afle despre norocul și fertilitatea câmpului, grâul este pus la încolțit într-un vas, iar daca grâul creste verde și frumos va fi un an bogat.

Imediat după, pe 1 Decembrie serbăm Ziua Marii Uniri, care a marcat unificarea Transilvaniei, Basarabiei, și Bucovinei cu Regatul Românesc în 1918. Ziua aceasta este dedicată paradelor militare. Unul din cele mai așteptate, iubite și excitante evenimente care au loc pe 1 Decembrie trebuie să fie aprinderea luminilor de Crăciun în București și deschiderea Târgului de Crăciun. Deci asigurați-vă că nu ratați startul oficial al iernii! La ce să vă așteptați? Milioane de LED-uri colorate, decorații autentice de Crăciun, multe colinde și spectacole, bunătăți tradiționale delicioase și întâlnirea mult așteptată cu Moș Crăciun și alte personaje din basme.Te poți distra la concerte, savurând celebrul vin fiert sau cumpărând suveniruri unice. Ne vedem în Centrul Orașului.

Sărbătorind Crăciunul în stil Romanesc: tradiții și mâncăruri speciale
În Romania, Crăciunul reprezintă mai mult decât împodobitul bradului și dăruitul de cadouri. Tara este bine cunoscută pentru numeroasele tradiții și superstiții care înconjoară sărbătorile ortodoxe, iar Crăciunul nu face excepție. Una din cele mai populare tradiții ale Crăciunului este colindatul. Deșii traditile sunt diferite de la o zonă la alta, ritualul de a merge din casă în casă și de a colinda a supraviețuit în aproape țoață tara, în ciuda diferențelor dintre colinde, costume purtate și recompense oferite colindătorilor.